Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor ocular sintetizează: Consternare și tristețe. Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă, rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară (în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și loialitate din partea localnicilor.
Nu s-a înregistrat nici un act de dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care aveau soții în armata sovietică. S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate categorii de funcționarii …
Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale). O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312 școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3 facultăți la Odesa. După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și facultatea politehnică.
O lună mai târziu și-a reluat activitatea și facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300 cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i) pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august 1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de reconstrucție. În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse, terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole indivizibile ca suprafață.
La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942 s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor și grădinilor de zarzavat. Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și 18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!! Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante, frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină, tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe. S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele.
S-a ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania. Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența se aprovizionau din Transnistria.
A fost un fenomen care a uimit aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul, mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat. După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele 10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD.
Toți guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa. Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca Anexa Proces verbal încheiat astăzi 9 noiembrie 1943 Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din: Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei; Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei; Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru; Ştefan Deadic – şeful poliţiei; Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov; Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul Varvarovca; Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează: localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte; uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile populaţiei şi ale industriei; uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către populaţie, industrie şi canalizări; moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile judeţului; brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat; localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi; biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului reparat, refăcut şi în stare de folosinţă; parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă; întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă; fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate; şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de administraţia românească; 121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de creştere a vitelor în acest răstimp; 11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost descompletate sunt în funcţiune; 71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari, cu localurile de primării refăcute sau reparate; 106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate, mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create sau refăcute de administraţia românească; 2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de folosinţă. Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor, cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse, pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului. Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră.
Drept care am încheiat prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de interesante informatii.
Sursa - Glasul.info
La preluarea
Transnistriei de către administrația civila românească, în august 1941,
distrugerile constatate în acest teritoriu se ridicau la aproximativ
82%. Distrugerea în asemenea proporție a tot ce era destinat populației
locale fond locativ, mijloc de transport și mijloc de producție s-a
datorat în primul rând armatei sovietice care în retragere a distrus
intenționat tot ce putea fi folositor armatelor germane, în al doilea
rând trupelor NKVD-iste care încununau distrugerea a ceea ce rămăsese ne
distrus de către armata sovietică, autodistrugerilor populației locale
derutate și care încerca pe cont propriu să supraviețuiască vremurilor
incerte care urmau și în fine rechiziționărilor metodice efectuate de
trupele germane specializate (Einzatzgruppe) a puținelor mijloace rămase
nedistruse. Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului
Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor
ocular sintetizează: Consternare și tristețe.
Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă,
rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de
oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele
spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară
(în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de
abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și
loialitate din partea localnicilor. Nu s-a înregistrat nici un act de
dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a
instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la
propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul
sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare
pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care
aveau soții în armata sovietică.
S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate
categorii de funcționarii … Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat
regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii
regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de
asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune
toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale).
O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea
anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312
școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3
facultăți la Odesa.
După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a
bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și
facultatea politehnică. O lună mai târziu și-a reluat activitatea și
facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au
reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de
biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300
cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și
neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o
catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile
luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i)
pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august
1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din
instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea
aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat
cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în
posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea
reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu
toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura
ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și
retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două
luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia
recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri
imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil
pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze
cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere
sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru
refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de
reconstrucție.
În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse,
terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În
faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole
indivizibile ca suprafață. La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii
și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942
s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor
și grădinilor de zarzavat.
Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și
18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar
s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru
ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai
tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază
de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria
alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de
produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!!
Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante,
frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis
imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină,
tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe.
S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de
primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele. S-a
ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai
înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca
soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și
alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania.
Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența
se aprovizionau din Transnistria. A fost un fenomen care a uimit
aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie
Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul
de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul,
mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a
fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu
acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice
localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat.
După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele
10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii
acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD. Toți
guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum
s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut
fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa.
Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca
Anexa
Proces verbal
încheiat astăzi 9 noiembrie 1943
Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din
Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul
acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia
Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am
procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei
mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi
lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din:
Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei;
Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei;
Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru;
Ştefan Deadic – şeful poliţiei;
Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov;
Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul
Varvarovca;
Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld
Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul
la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a
lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează:
localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte;
uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile
populaţiei şi ale industriei;
uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către
populaţie, industrie şi canalizări;
moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile
judeţului;
brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine
pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat;
localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii
perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai
bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi;
biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost
găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului
reparat, refăcut şi în stare de folosinţă;
parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost
altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă;
întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în
perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi
jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă;
fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri
şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de
folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate;
şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de
administraţia românească;
121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor
din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea
noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de
creştere a vitelor în acest răstimp;
11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de
mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost
descompletate sunt în funcţiune;
71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari,
cu localurile de primării refăcute sau reparate;
106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate,
mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti
construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse
alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create
sau refăcute de administraţia românească;
2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet
terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de
case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai
localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în
funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de
folosinţă.
Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins
asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor,
cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am
exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi
am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse,
pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită
de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei
româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim
civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a
copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă
şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în
vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului.
Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii
rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră. Drept care am încheiat
prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat
predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă
şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de
email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a
avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de
interesante informatii.
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
La preluarea
Transnistriei de către administrația civila românească, în august 1941,
distrugerile constatate în acest teritoriu se ridicau la aproximativ
82%. Distrugerea în asemenea proporție a tot ce era destinat populației
locale fond locativ, mijloc de transport și mijloc de producție s-a
datorat în primul rând armatei sovietice care în retragere a distrus
intenționat tot ce putea fi folositor armatelor germane, în al doilea
rând trupelor NKVD-iste care încununau distrugerea a ceea ce rămăsese ne
distrus de către armata sovietică, autodistrugerilor populației locale
derutate și care încerca pe cont propriu să supraviețuiască vremurilor
incerte care urmau și în fine rechiziționărilor metodice efectuate de
trupele germane specializate (Einzatzgruppe) a puținelor mijloace rămase
nedistruse. Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului
Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor
ocular sintetizează: Consternare și tristețe.
Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă,
rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de
oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele
spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară
(în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de
abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și
loialitate din partea localnicilor. Nu s-a înregistrat nici un act de
dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a
instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la
propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul
sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare
pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care
aveau soții în armata sovietică.
S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate
categorii de funcționarii … Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat
regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii
regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de
asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune
toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale).
O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea
anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312
școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3
facultăți la Odesa.
După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a
bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și
facultatea politehnică. O lună mai târziu și-a reluat activitatea și
facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au
reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de
biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300
cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și
neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o
catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile
luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i)
pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august
1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din
instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea
aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat
cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în
posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea
reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu
toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura
ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și
retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două
luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia
recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri
imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil
pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze
cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere
sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru
refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de
reconstrucție.
În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse,
terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În
faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole
indivizibile ca suprafață. La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii
și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942
s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor
și grădinilor de zarzavat.
Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și
18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar
s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru
ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai
tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază
de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria
alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de
produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!!
Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante,
frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis
imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină,
tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe.
S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de
primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele. S-a
ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai
înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca
soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și
alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania.
Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența
se aprovizionau din Transnistria. A fost un fenomen care a uimit
aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie
Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul
de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul,
mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a
fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu
acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice
localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat.
După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele
10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii
acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD. Toți
guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum
s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut
fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa.
Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca
Anexa
Proces verbal
încheiat astăzi 9 noiembrie 1943
Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din
Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul
acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia
Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am
procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei
mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi
lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din:
Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei;
Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei;
Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru;
Ştefan Deadic – şeful poliţiei;
Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov;
Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul
Varvarovca;
Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld
Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul
la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a
lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează:
localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte;
uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile
populaţiei şi ale industriei;
uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către
populaţie, industrie şi canalizări;
moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile
judeţului;
brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine
pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat;
localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii
perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai
bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi;
biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost
găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului
reparat, refăcut şi în stare de folosinţă;
parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost
altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă;
întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în
perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi
jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă;
fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri
şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de
folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate;
şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de
administraţia românească;
121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor
din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea
noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de
creştere a vitelor în acest răstimp;
11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de
mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost
descompletate sunt în funcţiune;
71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari,
cu localurile de primării refăcute sau reparate;
106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate,
mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti
construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse
alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create
sau refăcute de administraţia românească;
2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet
terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de
case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai
localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în
funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de
folosinţă.
Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins
asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor,
cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am
exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi
am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse,
pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită
de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei
româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim
civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a
copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă
şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în
vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului.
Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii
rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră. Drept care am încheiat
prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat
predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă
şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de
email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a
avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de
interesante informatii.
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
La preluarea
Transnistriei de către administrația civila românească, în august 1941,
distrugerile constatate în acest teritoriu se ridicau la aproximativ
82%. Distrugerea în asemenea proporție a tot ce era destinat populației
locale fond locativ, mijloc de transport și mijloc de producție s-a
datorat în primul rând armatei sovietice care în retragere a distrus
intenționat tot ce putea fi folositor armatelor germane, în al doilea
rând trupelor NKVD-iste care încununau distrugerea a ceea ce rămăsese ne
distrus de către armata sovietică, autodistrugerilor populației locale
derutate și care încerca pe cont propriu să supraviețuiască vremurilor
incerte care urmau și în fine rechiziționărilor metodice efectuate de
trupele germane specializate (Einzatzgruppe) a puținelor mijloace rămase
nedistruse. Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului
Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor
ocular sintetizează: Consternare și tristețe.
Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă,
rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de
oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele
spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară
(în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de
abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și
loialitate din partea localnicilor. Nu s-a înregistrat nici un act de
dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a
instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la
propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul
sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare
pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care
aveau soții în armata sovietică.
S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate
categorii de funcționarii … Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat
regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii
regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de
asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune
toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale).
O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea
anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312
școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3
facultăți la Odesa.
După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a
bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și
facultatea politehnică. O lună mai târziu și-a reluat activitatea și
facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au
reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de
biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300
cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și
neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o
catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile
luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i)
pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august
1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din
instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea
aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat
cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în
posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea
reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu
toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura
ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și
retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două
luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia
recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri
imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil
pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze
cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere
sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru
refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de
reconstrucție.
În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse,
terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În
faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole
indivizibile ca suprafață. La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii
și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942
s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor
și grădinilor de zarzavat.
Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și
18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar
s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru
ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai
tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază
de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria
alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de
produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!!
Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante,
frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis
imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină,
tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe.
S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de
primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele. S-a
ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai
înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca
soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și
alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania.
Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența
se aprovizionau din Transnistria. A fost un fenomen care a uimit
aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie
Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul
de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul,
mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a
fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu
acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice
localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat.
După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele
10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii
acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD. Toți
guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum
s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut
fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa.
Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca
Anexa
Proces verbal
încheiat astăzi 9 noiembrie 1943
Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din
Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul
acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia
Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am
procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei
mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi
lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din:
Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei;
Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei;
Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru;
Ştefan Deadic – şeful poliţiei;
Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov;
Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul
Varvarovca;
Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld
Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul
la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a
lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează:
localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte;
uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile
populaţiei şi ale industriei;
uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către
populaţie, industrie şi canalizări;
moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile
judeţului;
brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine
pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat;
localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii
perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai
bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi;
biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost
găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului
reparat, refăcut şi în stare de folosinţă;
parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost
altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă;
întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în
perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi
jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă;
fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri
şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de
folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate;
şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de
administraţia românească;
121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor
din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea
noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de
creştere a vitelor în acest răstimp;
11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de
mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost
descompletate sunt în funcţiune;
71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari,
cu localurile de primării refăcute sau reparate;
106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate,
mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti
construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse
alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create
sau refăcute de administraţia românească;
2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet
terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de
case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai
localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în
funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de
folosinţă.
Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins
asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor,
cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am
exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi
am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse,
pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită
de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei
româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim
civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a
copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă
şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în
vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului.
Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii
rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră. Drept care am încheiat
prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat
predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă
şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de
email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a
avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de
interesante informatii.
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
La preluarea
Transnistriei de către administrația civila românească, în august 1941,
distrugerile constatate în acest teritoriu se ridicau la aproximativ
82%. Distrugerea în asemenea proporție a tot ce era destinat populației
locale fond locativ, mijloc de transport și mijloc de producție s-a
datorat în primul rând armatei sovietice care în retragere a distrus
intenționat tot ce putea fi folositor armatelor germane, în al doilea
rând trupelor NKVD-iste care încununau distrugerea a ceea ce rămăsese ne
distrus de către armata sovietică, autodistrugerilor populației locale
derutate și care încerca pe cont propriu să supraviețuiască vremurilor
incerte care urmau și în fine rechiziționărilor metodice efectuate de
trupele germane specializate (Einzatzgruppe) a puținelor mijloace rămase
nedistruse. Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului
Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor
ocular sintetizează: Consternare și tristețe.
Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă,
rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de
oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele
spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară
(în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de
abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și
loialitate din partea localnicilor. Nu s-a înregistrat nici un act de
dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a
instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la
propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul
sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare
pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care
aveau soții în armata sovietică.
S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate
categorii de funcționarii … Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat
regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii
regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de
asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune
toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale).
O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea
anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312
școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3
facultăți la Odesa.
După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a
bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și
facultatea politehnică. O lună mai târziu și-a reluat activitatea și
facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au
reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de
biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300
cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și
neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o
catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile
luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i)
pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august
1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din
instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea
aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat
cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în
posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea
reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu
toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura
ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și
retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două
luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia
recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri
imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil
pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze
cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere
sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru
refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de
reconstrucție.
În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse,
terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În
faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole
indivizibile ca suprafață. La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii
și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942
s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor
și grădinilor de zarzavat.
Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și
18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar
s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru
ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai
tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază
de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria
alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de
produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!!
Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante,
frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis
imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină,
tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe.
S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de
primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele. S-a
ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai
înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca
soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și
alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania.
Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența
se aprovizionau din Transnistria. A fost un fenomen care a uimit
aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie
Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul
de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul,
mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a
fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu
acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice
localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat.
După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele
10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii
acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD. Toți
guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum
s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut
fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa.
Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca
Anexa
Proces verbal
încheiat astăzi 9 noiembrie 1943
Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din
Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul
acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia
Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am
procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei
mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi
lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din:
Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei;
Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei;
Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru;
Ştefan Deadic – şeful poliţiei;
Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov;
Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul
Varvarovca;
Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld
Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul
la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a
lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează:
localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte;
uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile
populaţiei şi ale industriei;
uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către
populaţie, industrie şi canalizări;
moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile
judeţului;
brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine
pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat;
localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii
perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai
bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi;
biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost
găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului
reparat, refăcut şi în stare de folosinţă;
parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost
altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă;
întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în
perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi
jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă;
fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri
şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de
folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate;
şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de
administraţia românească;
121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor
din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea
noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de
creştere a vitelor în acest răstimp;
11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de
mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost
descompletate sunt în funcţiune;
71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari,
cu localurile de primării refăcute sau reparate;
106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate,
mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti
construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse
alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create
sau refăcute de administraţia românească;
2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet
terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de
case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai
localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în
funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de
folosinţă.
Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins
asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor,
cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am
exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi
am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse,
pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită
de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei
româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim
civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a
copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă
şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în
vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului.
Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii
rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră. Drept care am încheiat
prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat
predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă
şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de
email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a
avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de
interesante informatii.
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
La preluarea
Transnistriei de către administrația civila românească, în august 1941,
distrugerile constatate în acest teritoriu se ridicau la aproximativ
82%. Distrugerea în asemenea proporție a tot ce era destinat populației
locale fond locativ, mijloc de transport și mijloc de producție s-a
datorat în primul rând armatei sovietice care în retragere a distrus
intenționat tot ce putea fi folositor armatelor germane, în al doilea
rând trupelor NKVD-iste care încununau distrugerea a ceea ce rămăsese ne
distrus de către armata sovietică, autodistrugerilor populației locale
derutate și care încerca pe cont propriu să supraviețuiască vremurilor
incerte care urmau și în fine rechiziționărilor metodice efectuate de
trupele germane specializate (Einzatzgruppe) a puținelor mijloace rămase
nedistruse. Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului
Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor
ocular sintetizează: Consternare și tristețe.
Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă,
rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de
oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele
spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară
(în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de
abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și
loialitate din partea localnicilor. Nu s-a înregistrat nici un act de
dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a
instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la
propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul
sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare
pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care
aveau soții în armata sovietică.
S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate
categorii de funcționarii … Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat
regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii
regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de
asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune
toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale).
O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea
anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312
școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3
facultăți la Odesa.
După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a
bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și
facultatea politehnică. O lună mai târziu și-a reluat activitatea și
facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au
reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de
biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300
cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și
neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o
catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile
luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i)
pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august
1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din
instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea
aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat
cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în
posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea
reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu
toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura
ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și
retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două
luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia
recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri
imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil
pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze
cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere
sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru
refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de
reconstrucție.
În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse,
terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În
faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole
indivizibile ca suprafață. La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii
și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942
s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor
și grădinilor de zarzavat.
Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și
18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar
s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru
ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai
tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază
de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria
alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de
produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!!
Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante,
frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis
imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină,
tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe.
S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de
primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele. S-a
ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai
înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca
soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și
alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania.
Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența
se aprovizionau din Transnistria. A fost un fenomen care a uimit
aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie
Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul
de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul,
mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a
fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu
acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice
localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat.
După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele
10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii
acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD. Toți
guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum
s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut
fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa.
Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca
Anexa
Proces verbal
încheiat astăzi 9 noiembrie 1943
Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din
Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul
acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia
Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am
procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei
mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi
lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din:
Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei;
Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei;
Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru;
Ştefan Deadic – şeful poliţiei;
Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov;
Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul
Varvarovca;
Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld
Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul
la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a
lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează:
localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte;
uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile
populaţiei şi ale industriei;
uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către
populaţie, industrie şi canalizări;
moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile
judeţului;
brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine
pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat;
localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii
perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai
bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi;
biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost
găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului
reparat, refăcut şi în stare de folosinţă;
parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost
altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă;
întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în
perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi
jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă;
fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri
şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de
folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate;
şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de
administraţia românească;
121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor
din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea
noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de
creştere a vitelor în acest răstimp;
11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de
mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost
descompletate sunt în funcţiune;
71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari,
cu localurile de primării refăcute sau reparate;
106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate,
mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti
construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse
alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create
sau refăcute de administraţia românească;
2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet
terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de
case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai
localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în
funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de
folosinţă.
Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins
asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor,
cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am
exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi
am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse,
pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită
de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei
româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim
civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a
copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă
şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în
vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului.
Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii
rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră. Drept care am încheiat
prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat
predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă
şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de
email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a
avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de
interesante informatii.
Transnistria romaneasca, scurt istoric, foto: Asociaţia Tirageţia
Basarabia
Transnistria romaneasca, scurt istoric, foto: Asociaţia Tirageţia
Basarabia
Responsabilitatea juridica pentru comentariile pe care le faceti pe
acest site va apartine exclusiv dumneavoastra
Mască naturală îți va face părul SĂ CREASCĂ 3 cm/ săptămână! Rețetă
ieftină...
Mască naturală îți va face părul SĂ CREASCĂ 3 cm/ săptămână! Rețetă
ieftină...
Sotul este incantat! Am marit sanii cu +2 marimi dupa reteta...
Sotul este incantat! Am marit sanii cu +2 marimi dupa reteta...
Medicii sunt SOCATI! Dupa ACEASTA vei renunta la fumat pentru totdeauna!
UITE...
Medicii sunt SOCATI! Dupa ACEASTA vei renunta la fumat pentru totdeauna!
UITE...
Metoda №1! Apasa click pe imagine si vei renunta la fumat dupa doar 2
ore !
Metoda №1! Apasa click pe imagine si vei renunta la fumat dupa doar 2
ore !
Aceasta solutie este cel mai de temut dusman al GRASIMII! Slabeste 2 kg
pe zi!
Aceasta solutie este cel mai de temut dusman al GRASIMII! Slabeste 2 kg
pe zi!
Fb-Button
Comentarii
0 comentarii
Related Posts
Transnistria a introdus in circulatie monede de plastic
Transnistria a introdus in circulatie monede de plastic
Rusia și Vestul: Interese in Ucraina si Moldova
Rusia și Vestul: Interese in Ucraina si Moldova
In Transnistria oamenii se tem de un eventual razboi. Saakashvili,
guvernatorul Odesei, le intareste aceasta suspiciune.
In Transnistria oamenii se tem de un eventual razboi. Saakashvili,
guvernatorul Odesei, le intareste aceasta suspiciune.
TRANSNISTRIA – ,,TARA NOASTRĂ DE DINCOLO DE NISTRU”
TRANSNISTRIA – ,,TARA NOASTRĂ DE DINCOLO DE NISTRU”
This Post Has Been Viewed 2 Times
Previous post Next post
[P]: Libris.ro - Librarie online - Zilnic noutati si promotii
Be the first to comment on "O minune: administrația civilă românească
din Transnistria (august 1941- noiembrie1943)"
Leave a comment
Your email address will not be published.
Name *
Email *
Website
Comment
Cautare
Căutare:
stiri, stiri buzau, ziare, stiri locale, analize, opinii, politica
Stiri online si enciclopedie unversala
Crema gratuita de castane
Publicitate
Doriti hosting de calitate?
Recomand
Mxhost
Așa slăbeau înainte! Rețetă haios de simplă. -25kg pe luna minimum! Așa
slăbeau înainte! Rețetă haios de simplă. -25kg pe luna minimum!
Bea un pahar pe zi și slăbește 18 kg într-o lună! Pur și simplu pe
stomacul gol Bea un pahar pe zi și slăbește 18 kg într-o lună! Pur și
simplu pe stomacul gol
Burta ține de trecut. Am dat jos 42 kg într-o lună, bând pe stomacul gol
1 pahar Burta ține de trecut. Am dat jos 42 kg într-o lună, bând pe
stomacul gol 1 pahar
Minus 18 kg in doar 7 zile? Seara, consuma doua linguri de... Minus 18
kg in doar 7 zile? Seara, consuma doua linguri de...
Acest exercitiu stimuleaza cresterea sanilor cu 1-3 marimi de cupa!
Acest exercitiu stimuleaza cresterea sanilor cu 1-3 marimi de cupa!
Sondaje
Sunteti de acord ca Romania sa primeasca anual cota de imigranti
clandestini?
NU (90%, 232 Votes)
DA (10%, 25 Votes)
Total Voturi: 257
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
La preluarea
Transnistriei de către administrația civila românească, în august 1941,
distrugerile constatate în acest teritoriu se ridicau la aproximativ
82%. Distrugerea în asemenea proporție a tot ce era destinat populației
locale fond locativ, mijloc de transport și mijloc de producție s-a
datorat în primul rând armatei sovietice care în retragere a distrus
intenționat tot ce putea fi folositor armatelor germane, în al doilea
rând trupelor NKVD-iste care încununau distrugerea a ceea ce rămăsese ne
distrus de către armata sovietică, autodistrugerilor populației locale
derutate și care încerca pe cont propriu să supraviețuiască vremurilor
incerte care urmau și în fine rechiziționărilor metodice efectuate de
trupele germane specializate (Einzatzgruppe) a puținelor mijloace rămase
nedistruse. Despre ce au văzut în Transnistria delegația guvernatorului
Gheorghe Alexianu când au trecut Nistru, pe 21 august 1941, un martor
ocular sintetizează: Consternare și tristețe.
Totul era distrus resursele naturale, fabricile, uzinele, rețeau de apă,
rețeau de energie electrică, mori, prese de ulei; peste tot cadavre de
oameni și animale; pe drumuri un exod nesfârșit de populație cu boccele
spre Nistru, spre Moldova.
Administrația românească era compusă din 7.800 de funcționari din țară
(în special din Basarabia) și 52.000 de salariați localnici. Modul de
abordare a administrației a semănat din capul locului încredere și
loialitate din partea localnicilor. Nu s-a înregistrat nici un act de
dușmănie sau împotrivire și cu atât mai puțin de sabotaj, deși NKVD-ul a
instruit populația în acest sens. Salarizarea localnicilor s-a făcut la
propunerea directorilor de specialitate, renunțându-se la stilul
sovietic; s-a introdus al 13-lea salar și s-au dat ajutoare suplimentare
pentru familiile cu mulți copii, femeilor singure inclusiv acelora care
aveau soții în armata sovietică.
S-a ridicat nivelul salariilor profesorilor la nivelul celorlate
categorii de funcționarii … Încă din noiembrie 1941 s-a reglementat
regimul de pensii care cuprindea fără excepție toți pensionarii
regimului sovietic și s-a pus bazele Casei de pensii și a regimului de
asigurări sociale. Cu sprijin mare din țară s-a pus imediat în funcțiune
toate cele 108 spitale (fără a mai enumera și dispensarele comunale).
O mare problemă din cauza distrugerilor a fost în 1941 deschiderea
anului de învățământ, totuși la finele lui octombrie s-au deschis 1312
școli primare, 613 gimnaziale, 126 școli de 10 clase, 14 licee și 3
facultăți la Odesa.
După o muncă asiduă de refacere a laboratoarelor, cabinetelor, a
bibliotecii s-a deschis în martie 1942 și facultatea de medicină și
facultatea politehnică. O lună mai târziu și-a reluat activitatea și
facultatea de agronomie și astfel toate facultățile Universității și-au
reluat activitatea. Încă din primul an s-au redat cultelor 600 de
biserici, numărul locașurilor de cult atingând în 1944 nr de 1300
cuprinzând și sinagogi, moschei, dar și biserici catolice și
neoprotestante, mai mult arhimandritul Iulian Scriban a deschis o
catedră de morală creștină la Universitate.
Cum a fost posibilă o asemenea minune? Să mergem la brat cu măsurile
luate de administrația românească și apoi să-I urmărim efectele: i)
pentru apărarea patrimonului public prin Ordonanța nr 1 din 28 august
1941 prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fel din
instituțiile publice sau private erau obligate ca în 15 zile să predea
aceste obiecte primăriei locale.
Cei care s-au conformat nu au suferit nici o pedeapsă și s-au conformat
cei care-și însușise obiecte de valoare care nu se puteau justifica în
posesie personală. ii) A doua ordonanță tot din 28 august 1941 privea
reluarea activității colhozurilor și sovhozurilor, s-a întocmit liste cu
toți meseriași rămași în Transnistria și s-au încadrat în muncă.
Tot din rândul localnicilor s-a format poliția comunală care asigura
ordinea publică. A treia Ordonanță stabilea moneda din Transnistria și
retrăgea definitiv din circulație rubla sovietică în termen de două
luni. Prin Ordonanța nr. 6 din 7.07.1941 corpul didactic trebuia
recrutat dintre foștii învățători. Primăriile trebuia să ia măsuri
imediate pentru refacerea localurilor și aprovizionarea cu combustibil
pentru iarnă.
Mai mult primarii și directorii de școală erau obligați să înfințeze
cantine școlare pentru a se asigura copiilor pâine, lapte, ceai, miere
sau marmeladă. S-a mai stabilit un Comisariat al administrației pentru
refacerea fondului locativ care a elaborate imediat un plan de
reconstrucție.
În agricultură impozitele datorate de colhoznici au fost șterse,
terenurile din jurul caselor au fost date în folosință personală. În
faza a doua colhozurile au fost transformate în obști agricole
indivizibile ca suprafață. La rândul lor obștiile s-au grupat pe familii
și vecinătăți care au primit minimum 200ha în exploatare. Tot în 1942
s-a reglementat arendarea terenurilor și clădirilor, livezilor, viilor
și grădinilor de zarzavat.
Proprietățile confiscate s-au restituit. S-au refăcut 68 de stațiuni și
18 ateliere de reparații pentru utilajele agricole. S-au redeschis dar
s-au înființat și noi laboratoare și stațiuni agronomice pentru
ridicarea eficienței în agricultură. S-au adus din Elveția numai
tractoare de 65CP 1100 de bucăți, da și alte utilaje agricole, pe bază
de barter. S-au pus pe bază de ajutor din țară și pe importuri industria
alimentară locală pe picioare.
Toate aceste măsuri la un loc au făcut să apară o piață abundentă de
produse care se cumpărau la liber, ce a entuziasmat populația!!!
Primăriile au fost autorizate să deschidă hoteluri, restaurante,
frizerii, băi comunale și magazine generale Primăriile au deschis
imediat magazinele generale pentru zahăr, sare, ulei, gaz, benzină,
tutun și chibrituri în care nu se percepeau nici un fel de taxe.
S-a autorizat comerțul privat înafara celui instituționalizat deschis de
primării, și astfel localnicii și-au valorificat imediat produsele. S-a
ajuns acolo că din cea mai distrusă provincie să fie una din cele mai
înfloritoare într-un an de zile. S-a ajuns până acolo, paradoxal, ca
soldații și ofițerii germani să cumpere din Transnistria conserve și
alte alimente conservabile și să le trimeată la familii în Germania.
Din tot teritoriul ocupat de armata germană localnicii dar și intendența
se aprovizionau din Transnistria. A fost un fenomen care a uimit
aliații! A scris și Tudor Arghezii despre el. A uimit și Crucea Roșie
Internațională și Vaticanul! Această minune a avut un nume: profesorul
de drept administrativ Gheorghe Alexianu, moldoveanul, vrânceanul,
mocedoneanul.
Odată cu aproprierea frontului în toamna lui 1943 administrația civilă a
fost înlocuită de administrația militară, dar nu înainte de a preda cu
acte în regulă toate fabricile, uzinele, construcțiile publice
localnicilor fruntași, cum se poate vedea din procesul verbal anexat.
După reocuparea teritoriului de armata sovietică în 1944 în toate cele
10 provincii administrate de germani și în Transnistria guvernatorii
acestora au fost judecații de tribunalele populare înființate NKVD. Toți
guvernatorii au fost condamnați și executați pe loc pentru modul cum
s-au comportat cu localnicii numai guvernatorul Transnistriei n-a putut
fi acuzat și condamnat de tribunalul poporului de la Odesa.
Cerc. Şt. Pr. Octavian Căpăţină, 24 iunie 2015, Cluj Napoca
Anexa
Proces verbal
încheiat astăzi 9 noiembrie 1943
Noi, colonel Ioan D. Constantinescu, prefectul judeţului Oceacov din
Guvemământul Transnistriei, asistat de Vasile Dragomir subprefectul
acestui judeţ, având în vedere ordinul Guvemământului, Direcţia
Administraţie şi Personal, Cabinet nr. 1334 din 3 noiembrie 1943, am
procedat la alegerea unei comisii locale, aleasă dintre locuitorii cei
mai proeminenţi din oraşul Oceacov, căreia i-am predat judeţul şi
lucrările cele mai importante realizate sub administraţie românească.
În consecinţă, am constituit această comisie formată din:
Agronov Arcadie – controlor la uzina electrică, şeful comisiei;
Alexandru Rodin – inginer, ajutorul comisiei;
Mihail Silvestru – primarul oraşului, membru;
Ştefan Deadic – şeful poliţiei;
Ion Dimcenco – şeful uzinei electrice, răspunde pentru raionul Oceacov;
Daniil Kolomeitov – şeful brutăriei , răspunde pentru raionul
Varvarovca;
Vasile Luchin – conducător tehnic, răspunde pentru raionul Alexanderfeld
Întrunindu-ne astăzi în localul prefecturii Oceacov, am procedat primul
la predarea şi comisia în plenul ei la primirea judeţului Oceacov şi a
lucrărilor importante făcute de noi după cum urmează:
localul Prefecturii, reparat şi refăcut cu toate anexele din curte;
uzina electrică În perfectă stare de funcţiune racordată la nevoile
populaţiei şi ale industriei;
uzina de apă în perfectă stare de funcţionare cu racorduri către
populaţie, industrie şi canalizări;
moara oraşului în stare de funcţiune lucrând pentru nevoile
judeţului;
brutăria oraşului în stare de funcţiune acoperă necesarul de pâine
pentru populaţie, are stoc de grâu şi porumb asigurat;
localul Primăriei, construcţie monumentală renovată în condiţii
perfecte spitalul judeţean renovat, redotat, funcţionează în cele mai
bune condiţii cu o capacitate de 422 paturi pentru diverse specialităţi;
biserica oraşului refăcută din starea de ruină în care a fost
găsită, sfinţită şi în bună stare de folosinţă cinematograful oraşului
reparat, refăcut şi în stare de folosinţă;
parcul din zona fostei catedrale, cu o cruce ridicată unde a fost
altarul catedralei, curăţat, reamenajat şi în perfectă folosinţă;
întreg oraşul a fost reparat, clădirile de locuit sunt curate şi în
perfectă stare, cu necesarul de lemne pentru iarnă asigurat; poliţia şi
jandarmeria cu localuri reparate şi în bună stare de folosinţă;
fabrica de unt din oraş, refăcută funcţionează normal; localuri
şcolare: două refăcute, restul reparate şi în perfectă stare de
folosinţă, cu nevoile pentru iarnă asigurate;
şoseaua Oceacov-Niceainoe, 42km pietruită în întregime de
administraţia românească;
121 de obşti agricole din judeţ (colhozuri) corespunzând comunelor
din judeţ, cu vitele şi uneltele agricole ce le posedau la venirea
noastră plus dotările făcute de administraţie şi cu sporul normal de
creştere a vitelor în acest răstimp;
11 ferme (sovhozuri) în aceleaşi condiţii ca şi colhozurile, 58 de
mori ţărăneşti, reparate, refăcute şi dotate cu utilajele ce au fost
descompletate sunt în funcţiune;
71 de comune de reşedinţă cu 94 de sate pendinte conduse de primari,
cu localurile de primării refăcute sau reparate;
106 localuri de şcoli săteşti de toate gradele, toate renovate,
mobilate în bună stare şi în funcţiune; 9 locaşuri bisericeşti
construite din nou şi sfinţite, şi 9 case de rugăciune pentru diverse
alte culte, greco-catolică, baptistă, islamică, mozaică, toate create
sau refăcute de administraţia românească;
2 comune model, una cu 26 de case de locuit după model tip, complet
terminate şi locuite cu instalaţii electrice şi de apă şi alta cu 25 de
case după acelaşi model.
Populaţia oraşului Oceacov, compusă din 15.021 de suflete, numai
localnici, cu hrana asigurată şi toate utilităţile oraşului în
funcţiune, iar populaţia rurală din judeţ suficiente şi în bună stare de
folosinţă.
Activitatea noastră, în tot timpul şederii noastre aici, s-a extins
asupra reparării tuturor clădirilor publice, şi casele localnicilor,
cărora li s-a dat tot materialul necesar de care s-a dispus. Am
exploatat terenurile arabile cu mijloacele proprii de care am dispus şi
am repus în funcţiune morile şi uleiniţile ce le-am găsit distruse,
pentru a reda hrana necesară populaţiei locale, găsită complet lipsită
de cele necesare hranei şi chiar muritoare de foame.
Am avut deplina satisfacţie de a constata în tot timpul administraţiei
româneşti mulţumirea populaţiei locale, care s-a bucurat de un regim
civilizat şi care n-a avut nimic de suferit în ce priveşte hrana lor şi a
copiilor lor. Privind judeţul, ne face o plăcută datorie de conştiinţă
şi de onoare naţională că am făcut tot ce omeneşte a fost posibil, în
vremuri de război pentru populaţiei şi liniştii judeţului.
Rămâne ca Dvs. să conduceţi mai departe destinele acestei populaţii
rămase azi lipsită de protecţia şi grija noastră. Drept care am încheiat
prezentul proces verbal în 4 exemplare, din care 3 exemplare le-a luat
predătorulşi un exemplar primitorii. Întocmit şi redactat în limba rusă
şi română şi semnat de toţi cei menţionaţi în preambul.
Nota noastra: Textul a fost primit la redactie pe adresa noastra de
email de la domnul Octavian Căpăţină, caruia ii multumim pentru ca a
avut amabilitatea sa impartaseasca aceste importante si deosebit de
interesante informatii.
Transnistria romaneasca, scurt istoric, foto: Asociaţia Tirageţia
Basarabia
Transnistria romaneasca, scurt istoric, foto: Asociaţia Tirageţia
Basarabia
Responsabilitatea juridica pentru comentariile pe care le faceti pe
acest site va apartine exclusiv dumneavoastra
Mască naturală îți va face părul SĂ CREASCĂ 3 cm/ săptămână! Rețetă
ieftină...
Mască naturală îți va face părul SĂ CREASCĂ 3 cm/ săptămână! Rețetă
ieftină...
Sotul este incantat! Am marit sanii cu +2 marimi dupa reteta...
Sotul este incantat! Am marit sanii cu +2 marimi dupa reteta...
Medicii sunt SOCATI! Dupa ACEASTA vei renunta la fumat pentru totdeauna!
UITE...
Medicii sunt SOCATI! Dupa ACEASTA vei renunta la fumat pentru totdeauna!
UITE...
Metoda №1! Apasa click pe imagine si vei renunta la fumat dupa doar 2
ore !
Metoda №1! Apasa click pe imagine si vei renunta la fumat dupa doar 2
ore !
Aceasta solutie este cel mai de temut dusman al GRASIMII! Slabeste 2 kg
pe zi!
Aceasta solutie este cel mai de temut dusman al GRASIMII! Slabeste 2 kg
pe zi!
Fb-Button
Comentarii
0 comentarii
Related Posts
Transnistria a introdus in circulatie monede de plastic
Transnistria a introdus in circulatie monede de plastic
Rusia și Vestul: Interese in Ucraina si Moldova
Rusia și Vestul: Interese in Ucraina si Moldova
In Transnistria oamenii se tem de un eventual razboi. Saakashvili,
guvernatorul Odesei, le intareste aceasta suspiciune.
In Transnistria oamenii se tem de un eventual razboi. Saakashvili,
guvernatorul Odesei, le intareste aceasta suspiciune.
TRANSNISTRIA – ,,TARA NOASTRĂ DE DINCOLO DE NISTRU”
TRANSNISTRIA – ,,TARA NOASTRĂ DE DINCOLO DE NISTRU”
This Post Has Been Viewed 2 Times
Previous post Next post
[P]: Libris.ro - Librarie online - Zilnic noutati si promotii
Be the first to comment on "O minune: administrația civilă românească
din Transnistria (august 1941- noiembrie1943)"
Leave a comment
Your email address will not be published.
Name *
Email *
Website
Comment
Cautare
Căutare:
stiri, stiri buzau, ziare, stiri locale, analize, opinii, politica
Stiri online si enciclopedie unversala
Crema gratuita de castane
Publicitate
Doriti hosting de calitate?
Recomand
Mxhost
Așa slăbeau înainte! Rețetă haios de simplă. -25kg pe luna minimum! Așa
slăbeau înainte! Rețetă haios de simplă. -25kg pe luna minimum!
Bea un pahar pe zi și slăbește 18 kg într-o lună! Pur și simplu pe
stomacul gol Bea un pahar pe zi și slăbește 18 kg într-o lună! Pur și
simplu pe stomacul gol
Burta ține de trecut. Am dat jos 42 kg într-o lună, bând pe stomacul gol
1 pahar Burta ține de trecut. Am dat jos 42 kg într-o lună, bând pe
stomacul gol 1 pahar
Minus 18 kg in doar 7 zile? Seara, consuma doua linguri de... Minus 18
kg in doar 7 zile? Seara, consuma doua linguri de...
Acest exercitiu stimuleaza cresterea sanilor cu 1-3 marimi de cupa!
Acest exercitiu stimuleaza cresterea sanilor cu 1-3 marimi de cupa!
Sondaje
Sunteti de acord ca Romania sa primeasca anual cota de imigranti
clandestini?
NU (90%, 232 Votes)
DA (10%, 25 Votes)
Total Voturi: 257
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
Citeste mai mult pe: http://glasul.info/2015/06/27/o-minune-administratia-civila-romaneasca-din-transnistria-august-1941-noiembrie1943/
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Responsabilitatea juridica pentru comentariile pe care le faceti pe acest site va apartine exclusiv dumneavoastra