Glasul Moldovei – amintiri din trecut

Glasul Moldovei era in anul 1918 ziarul care mobiliza romanii din Bucovina sa se uneasca si sa formeze cu adevarat ceea ce toti cunoastem acum drept Romania Mare:

Mobilizati de ziarul Glasul Moldovei intelectualii romani au convocat in octombrie 1918 adunarea constituanta a Bucovinei care a ales un Consiliu National Roman in frunte cu Iancu Flondor.

Basarabia tarista nu a cunoscut o miscare culturala si nationala comparabila cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elita locala capabila sa dea sens unei actiuni romanesti.Au existat desigur publicatii romanesti episodice ( “Basarabia”, “Glasul Moldovei”, “Cuvant moldovenesc”), conduse de intelectuali marcanti ai Basarabiei: Stefan Ciobanu, Ion Pelivan, Alexei Mateevici, Pantelimon Halippa, E. Gavrilita. Un lung proces de deznationalizare, instrumentat de puterea de la Petrograd, condusese la realitatea ca circa 90% din populatia romaneasca, preponderent rurala, era analfabeta. Inapoierea Basarabiei era traumatizanta pentru oamenii de cultura din Vechiul Regat care au trecut Prutul in acele zile. ( sursa, “Constantin Stere si unirea romanilor de la 1918″, Ovidiu Buruiana, Revista romana, anul XI, 2005)

Cautand in arhive am gasit un anunt in Monitorul Oficial al Romaniei de pe data de 4 ianuarie 1936  in care era dat in urmarire Cosmacevschi Nicolas Justinian, un fost ziarist de la ziarul “Glasul Moldovei”:

 -In numele legii si a M. S. Regelui Carol al II-lea,
Noi, primul-procuror de pe langa tribunalul Balti,
In baza art. 193 din codul de procedura penala si art. 2 si 4 din legea majorarii cifrei amenzilor judecatoresti;
In temeiul sentintei penale cu Nr. 2021, a tribunalului Balti, sectia II, pronuntata in audienta de la 4 iunie 1935, prin care condamna pe Cosmacevschi Nicolas Justinian, major, fost ziarist la ziarul “Glasul Moldovei”, cu ultimul domiciliu cunoscut in Chisinau, str. I. C. Bratianu Nr. 42, la 200 lei amenda in folosul Casei Autonome C. F. R., pe care n-a achitat-o in termen de o luna de zile, urmeaza sa fie inchis la inchisoare corectionala pe termen de 4 zile, socotit a 50 de leu ziua, pentru ca a comis faptul de contraventie, prevazut si pedespsit de art. 23 din legea C.F.R. ,bani pe care ii poate achita si prezenta recipisa de plata la mandat.
Cerem ca orice agent al fortei publice sa aresteze si sa conduca pe susnumitul la temnita din orasul Balti, unde are sa stea timp de 4 zile, daca nu va plati amenda de 200 de lei.
Mandam si ordonam directorului acestei inchisori a primi si retine pe susnumitul la zisul penintenciar pe tot timpul determinat mai sus, calculat de la incarcerare, cand la expirare il va libera de nu va fi detinut pentru alte cauze.
Cerem ca orice depozitar al fortei publice sa dea ajutor, la caz de necesitate, pentru executarea prezentului mandat.
Dat la 11 Octombrie 1935  Nr. 22.607 – Dos. Nr. 4.464/934 

Strada I.C. Bratianu din Chisinau a existat intre anii (1918-1924), deci la momentul anului 1936 cand este dat acest anunt in Monitorul Oficial cred ca era de fapt vorba de strada Bucuresti (1924-1944) in al carei nume se schimbase intre timp fosta strada I.C. Bratianu dupa cum putem afla de pe blogul chisinaul.blogspot.ro

Str. Bucuresti. Este una dintre strazile centrale ale orasului, situata între Parcul Dendrariu si Piata Ovidiu, avand lungimea aproximativ de 3 km. A luat fiinta in prima jumatate a sec. al XlX-lea si a purtat in trecut mai multe denumiri: Podol'skaia, Imperatora Nicolaia II (sec. XIX), Ion C. Bratianu (1918-1924), Bucuresti (1924-1944), apoi iarasi Podol'skaia (1944-1970) si pana odinioara Iskra (1970-1990). Aici isi construiau case de obicei orasenii instariti: nobilii locali, functionarii de stat, negustorii. Pe aceasta strada au locuit mosierul N. Semigradov, pedagogul si lingvistul Iacob Hancu (Ghinculov; 1800-1870), notarul Pisarjevski, in familia caruia s-a nascut Lev Pisarjevski (1871-1938), chimist si fizician, academician, apoi, mai tarziu, si pictorul A. Plamadeala (1888-1940), artistul plastic Moisei Gamburd (1903-1954) s.a. Aici sunt amplasate acum ambasadele mai multor tari, sediile unor partide. La actuala denumire s-a revenit conform principiului traditional-istoric in urbonimia Chisinaului, Bucuresi fiind capitala Romaniei.

La o simpla cautare pe internet am putut descoperi ca acest nume inca mai este prezent si acum in Republica Moldova. Numele Mariei Cosmacevschi (Panait), nascuta la Chisinau in anul 1904, actrita, regizor si pedadog in Romania si in Republica Moldova este unul de notorietate. Dupa razboi, Maria Cosmacevschi(Cosmacevscaia), s-a stabilit la Pitesti, fiindt una dintre cele mai de frunte actrite ale teatrului din Chisinau din perioada interbelica. Printre discipolii se numara si actorul Eugeniu Ureche.