Imagini inedite cu colindatori din anul 1929

Micuți colindători, cântând, cu trăistuțele pregătite, București, aprox. 1929.

 În Ajunul Crăciunului colindători de mai multe vârste se adunau în mici cete și mergeau pe la casele oamenilor cu Nașterea, cu Steaua, cu Vicleimul/Viflaimul/Irozii, copiii mai mari mergeau cu Craii. Fiecare colindător avea câte o trăistuță pusă pe după gât, iar unii țineau și un băț mai zdravăn, ca să se apere de câini.

  Colindau pe la ferestrele oamenilor sau în pragul ușii, uneori erau poftiți și în casă, se străduiau să cânte căt mai frumos, fiind apoi răsplătiți cu mere, covrigi, nuci, unele gazde le ofereau și bomboane sau carne de porc. "Ca să faci faţă cu cinste colindului, cumpărai 200-300 de covrigi, că trebuia să te gândeşti şi la colindătorii cu steaua, şi la irozi, şi la pluguşorul de Anul Nou", povestește Graziella Doicescu în cartea sa "Captivantul Bucureşti interbelic“.

 Grup de colindători cu brezaie (capră) stând să fie fotografiați, probabil sfârșitul anilor 1930. Brezaia este tot datina jocului cu Capra, în Muntenia si Oltenia capra fiind denumită “brezaia” din pricina infățișării pestrițe a măștii caprei, împodobită cu multe panglici și petice colorate.

Capra, Țurca, Brezaia sunt obiceiuri foarte vechi de Crăciun și Anul Nou, Dimitrie Cantemir scriind în"Descrierea Moldovei" (1716) că "Țurca este o joaca iscodită înca din vremurile bătrane, din pricina ciudei și scârbei ce o aveau moldovenii împotriva turcilor". Bărbații tineri mergeau cu Țurca, Capra sau Brezaia începând de pe la Ignat până în zilele de Crăciun, în anumite regiuni și în ziua de Sfântul Vasile până seara

 Sursa:

 [1] Muzeul National al Hărților și Cărții Vechi