Nu mi-a venit să cred când am auzit-o pe Cristiana Anghel, senatoare în Senatul României, că a votat o lege fără să ştie ce conţine acea lege. Ea este una dintre cei mulţi care au votat în necunoştinţă de cauză. D-na Anghel spunea că a fost modificată ordinea de zi, senatorii ştiind că votează o altă lege şi nu Legea Securităţii Cibernetice. Ceea ce povestea această senatoare este de cascadorii râsului, numai că nu putem nici măcar zâmbi, această nenorocită lege dacă va fi promulgată ne va lăsa în fundul gol în faţa organelor de securitate şi nu numai.
Nu cunosc cutumele parlamentare, încerc să gândesc cu ajutorul bunului simţ, mă întreb, cum este posibil ca o lege să fie votată în Senat fără ca votanţii să nu cunoască conţinutul proiectului de lege? Dacă cineva din conducerea Senatului a modificat ordinea de zi, fără să anunţe plenul Camerei, este o mare eroare, ca să nu folosesc un termen mai dur.
D-l Tăriceanu Precedintele acestei camere ce părere are despre modul în care se desfăşoară şedinţele acesteia? Ce fel de parlamentari avem dacă nu ştiu ce votează? Înţelegeam dacă era vorba de unul, doi,...zece senatori, dar când este vorba de toţi senatorii, avem o problemă de imagine, de percepţie, de credibilitate şi mai ales de inteligenţă a acestor oameni.
Posibil să ca acest lucru să se fi dorit, ca legea securităţii cibernetice să treacă, probabil că asta este noua politică a siguranţei naţionale aceea de veghere a "Big. Brader-ului."
În această situaţie nu ştiu de ce ne mai îmbrăcăm, oricum vom fi în fundul gol, la orice oră în faţa celor care ne veghează, studiază, audiază şi spionează.
Este un act de împietate să votezi o lege care limitează dreptul la intimitatea intelectuală, acum la 25 de ani de la revoluţie. Ori se încearcă începerea unui nou ciclu politico-securistic în care individul să fie spionat 24 de ore din 24, indiferent dacă este cazul sau nu. Simplul fapt că este cetăţeanul acestei ţări trebuie să fie continuu spionat pentru a putea fi contracarată orice încercare de a defăima un individ din sfera puterii.
Prin această lege facem din SRI o instituţie cu mult mai puternică decât bleaga securitate a lui Ceauşescu. Este ştiut faptul că pentru o mare parte a populaţiei acestei ţări calculatorul are rol de arhivă personală, de bibliotecă, de instrument de comunicare şi de plată. Orice persoană străină ar pătrunde în calcultorul alteia, ar pătrunde în intimitatea acelei persoane.
Care este rostul acestui brutal spionaj, al pătrunderii în creierele noastre? Răspunsul nu poate fi decât unul, ţinerea noastră în frâu, obligarea acceptării oricăror legi şi norme ar fi eliberate de o clasă conducătoare, nemulţumirea unui membru al societăţii ar fi depistată la timp de cei puşi să vegheze, ca nimeni să nu mişte în front.
Despre asta să fie vorba în acceptarea votării proiectului de lege cu ochii închişi, ori de neştiinţa şi indolenţa parlamentarilor trimişi acolo de electorat pentru a le apăra drepturile?
Sursa:
[1] carstea-ionel.blogspot.ro/2014/12/politica-fratelui-cel-mare.html
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Responsabilitatea juridica pentru comentariile pe care le faceti pe acest site va apartine exclusiv dumneavoastra