Originile orasului Iasi

In urma analizei descoperirilor arheologice, ceramica si produse metalurgice, se poate spune ca la inceputul sec. al XIV-lea, o asezare rurala de pe locul unde s-a dezvoltat mai tarziu orasul Iasi, intra intr-o faza preurbana. Spre deosebire de alte asezari, aceasta avea dezavantajul de a se afla prea aproape de raul Prut, fiind vulnerabila in secolul trecut la atacurile venite din zonele controlate de hoardele mongole si din aceasta cauza aici urbanizarea a avut o evolutie mai lenta.Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, procesul de urbanizare s-a accelerat datorita deciziei de amplasare in aceasta zona a unei curti domnesti.

Data primei atestari documentare a orasului Iasi inca este larg disputata, mai ales cea de la 1395, prezenta pe o inscriptie din biserica armeana Sf. Maria. O mare parte dintre specialisti / istorici contesta aceasta inscriptie, motivand ca armenii aveau alta metoda pentru consemnarea timpului dupa un calendar propriu, are ar incepe cu anul 551 al calendarului gregorian.
Despre armeni totusi se stie ca erau prezenti la Iasi si in alte orase ale Moldovei la sfarsitul sec. al XIV-lea, dupa este mentionat si in actul episcopiei armene din 1401. Sub denumirea de“Targul Iasilor, pe Prut” (de fapt pe Bahlui), asezarea apare si in lista de cetati si orase de la Kiev; numele de targ ne arata ca se afla in stadiul pre-urban(Novgorodskaia pervaia letopisi).

Sunt mai multe teorii despre originea celor care au pus bazele intemeierii orasului Iasi:

1.  una dintre aceste teorii spune ca numele orasului este legat de fapt de numele unei persoane, un anume Ias (derivat din Ioan sau din Iacob)
2.  una din aceste teorii pune originea numelui Iasi pe seama tribului iazigilor
3.  numele deriva de la “iasi”, denumirea data alanilor de catre rusi(slavi)
4. o alta teorie considera ca numele ar proveni din denumirea data in evul mediu unei categorii de luptatori cu arcul (“iasi”=arcasi)

Cea mai plauzibila teorie estea cea de-a treia, ca numele orasului Iasi sa derive din denumirea data de catre rusi alanilor. In tratatul de la Lublau, din 1412, orasul este numit forum Iazkytarg iar in 1415, la lucrarile conciliului de la Constance sunt prezente si delegatii de oraseni din Iasi (Ieszmarckt) si Baia, la care autorul adauga fraza di zwu seind philistei, adica“unde sunt filisteni“.

Jan Dlugosz aminteste orasul Iasi in cronica sa sub o forma asemantoare: “Jaszky Targ in Pruth, alias Philistimorum Forum“, iar sub  numele de “foro Philistinorum” , orassul Iasi apare drept loc de emitere a unor documente, fiind regasita aceeasi denumire pana si in actul tratatului cu Matia Corvin din 1475.Dupa cum putem constata, aproape in toate mentiunile din prima jumatate a sec. al XV-lea, numelui orasului Iasi i se alatura si denumirea de targ (markt, forum) ceea ce ne arata ca e posibil ca numele original al orasului sa fi fost chiar “Targul Iasilor”.

Alanii sau iasii asa cum ii numeau rusii, apar sub numele de “filisteni” in unele izvoare medievale, in special in cele din Ungaria si din Polonia.Virgil Ciocaltan afirma ca in secolele XIII-XIV iasii au activat ca mercenari, fiind angajati de catre tarii bulgari, regii maghiari si domnii tarilor romane. In spatiul locuit de romani, ei au lasat mai multe urme, printre care una langa Arges, unde s-a pastrat un toponim, “Valea Iasului”. Cercetarile sugereaza ca exista si la Iasi si in Arges cate un centru de putere inainte de definitivarea formarii statelor, prin urmare legatura dintre iasi, ca mercenari, si formarea primelor state romanesti a fost una de simbioza, iasii ajungand sa fie asimilati de catre populatia autohtona.

Surse:
[1] Laurentiu Radvan, "Orase din Tarile Romane in Evul Mediu"