marți, 24 iunie 2014



Mai întâi trebuie sa specificăm faptul că în imagine nu este unul dintre teii tăiați abuziv in Iași ci unul dintre puținii tei tăiați justificat pentru că prezenta tulpina desfăcută și crăpată până la bază. Însă nu poate fi uitată masacrarea teilor emblematici de pe B-dul Ștefan cel Mare, dispariția practic a unei părți din identitatea orașului. Din păcate, pentru modul în care primarul Iașului a înțeles să se comporte cu natura și cu mediul înconjurător, orașul pe care acesta îl păstorește are șanse mici să fie ales Orașul Reciclării. Bătălia pentru titlul de Orașul Reciclării se dă între 32 de primării de orașe sau municipii din România.

Domnule primar Gheorghe Nichita,

Vă adresăm această scrisoare deschisă prin care vrem să spunem că ați micșorat șansele Iașului să devină cunoscut ca un oraș prietenos cu mediul înconjurător, prietenos cu natura și cu adevăratele monumente ale naturii, cum este și această specie emblematică a teilor, arbori care au făcut cunoscut orașul Iași pentru întreaga Românie prin intermediul poeziilor lui Eminescu.

Când ați luat decizia să tăiați toți teii de pe B-dul Ștefan cel Mare ați răpit ceva din identitatea Iașului și i-ați mai știrbit ceva din prestigiu. Nu vreau să luați această scrisoare deschisă doar ca o scrisoare de protest pentru că noi nu dorim moartea păcătosului ci îndreptarea sa.

Nu mai tăiați arbori emblematici pentru istoria și tradiția culturală și spirituală a orașului Iași. Trăim printre destule betoane și monstruozități arhitectonice ca să ne mai permitem să renunțăm și la arbori precum teii de pe Ștefan cel Mare. Pe lângă faptul că acei arbori mai reduceau din poluarea tot mai intensă prezentă in oraș, ei ne incântau la fiecare inflorire cu aroma lor deosebită și umbra lor din zilele toride de vară.

Încheiem prin a vă reda o poezie deosebită a poetului Emil Brumaru, pe care a postat-o pe pagina de Facebook "Iașul iubește teii" :

„Poeți, călcați peste cadavre
De tei uciși într-un oraș
În care orele bat grave,
Chemîndu-vă să nu fiți lași?
Uitați evlavia lor sfîntă
Împrăștiată în văzduh
Prin care Eminescu-și cîntă
Și-acum Neperitorul Duh?
Cine-o să ierte blasfemia?
Cui vor plăti cei ce-au ciuntit
Din trup și suflet bucuria
Teilor care au murit?
Dea Domnul să le sece-n inemi
Sîngele lor decolorat
Și-n veci să nu-i mai știe nimeni
Ce-au fost, pe unde au călcat,
Să li se șteargă-n baligi urma
Și să audă, din coșciuge,
Cum trece peste dînșii turma,
Gonind bezmetică, și muge!!!
Căci le-or cloci în măduvi viermii,
Ba cîte unii vor și rîde,
Scoțînd din gropnițile vremii
Găvanele de cranii, hîde,
Să vadă cum mai stau salcîmii
Japonezești, cu lornionul
Încolăcit din mațul rîmei
Ce-i rumegă cînd își fac somnul…”


Surse:

1) 
2) 


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Responsabilitatea juridica pentru comentariile pe care le faceti pe acest site va apartine exclusiv dumneavoastra

Postări populare

Lista mea de bloguri

Comentarii